Glaucomul la copil

Glaucomul estee un grup de afectiuni caracterizate prin afectarea nervului optic care se produce atunci cand presiunea intraoculara creste rezultand scaderea pana la pierderea vederii prin distrugerea nervului optic. Glaucomul congenital difera complet de glaucomul adultului avand semne total diferite.

Glaucomul la copil se clasifdica in functie de varsta de debut. Glaucomul congenital este present de la nastere. Glaucomul infantile se dezvolta intre 1 si 24 luni. Glaucomul cu debut peste varsta de 3 ani se numeste glaucom juvenil.

Cele mai multe cazuri de glaucom pediatric nu au cauze identificabile si sunt considerate glaucoame primitive. Glaucomul secundar este asociat cu alte semne generale ( sindrom Axenfeld-Rieger, Sturge Weber sau neurofibromatoza), cu tratamentele steroidiene, traumatisme sau interventii chirurgicale oculare anterioare. Incidenta glaucomului primitiv pediatric este mica, 1 caz la 10.000 de nasteri. Aproximativ 10% sunt ereditare. Glaucomul secundar se poate dezvolta si in asociere cu alte afectiuni ereditare (exemplu: aniridia-lipsa irisului).

Cele mai obisnuite semne si simptome sunt: lacrimatul excesiv, sensibilitatea la lumina, pierderea transparentei si largirea corneei. Lacrimarea excesiva insotita de secretii la un copil mic nu este sugestiva pentru glaucom ci pentru obstructia de duct lacrimo-nazal dar afectiunile se pot asocia. Marirea diametrului cornean este un semn de glaucom. Glaucomul juvenil se dezvolta far semen evidente, asemanator adultului.

Daca un copil este suspectat de glaucom, este de regula necesara examinarea in anestezie generala. Se vor investiga : presiunea intraoculara, diametrul cornean, aspectul microscopic al corneei, lungimea axiala a globului, refractia oculara., aspectul fundului de ochi. La copilul mai mare si compliant aceste investigatii sunt posibile in cabinet fara anestezie generala

Tratamentul glaucomului pediatric are ca scop scaderea presiunii intraoculare prin mijloace medicamentoase sau chirurgicale. Cele mai frecvente procedure chirurgicale utilizate sunt trabeculotomia si goniotomia care deschid canalul de drenaj al umorului apos.

Alte proceduri chirurgicale utilizate constau in crearea unei cai de drenaj intre partea anterioara a ochiului (camera anterioara) si exterior.

Trabeculectomia creaza o deschidere a camerei anterioare a ochiului catre exterior, pe sub conjunctiva. Se poate aplica de asemenea un tub de shunt care joaca acelasi rol de a drena lichidul intraocular catre exterior. In anumite situatii sunt posibile proceduri laser.

Controlul glaucomului congenital implica in multe situatii proceduri multiple si examinari repetate in anestestezie generala. Picaturile antiglaucomatoase si medicatia orala sunt de regula solutii pentru glaucomul juvenil sau secundar si mai rar in cel pediatric. Uneori, in ciuda chirurgiei, este necesara administrarea aditionala de picaturi pentru controlul adecvat al presiunii intraoculare.

Tratamentul glaucomului pediatric nu este o simpla problema de scadere a presiunii intraoculare. Multi copii cu glaucom congenital sau infantil dezvolta miopie si necesita ochelari. De asemenea, acest tip de glaucom este un factor de risc pentru ambliopie (ochi lenes) si strabism, acestea necesitand tratament additional prin ocluzie si/sau chirurgie. Cheia succesului in tratamentul glaucomului pediatric o reprezinta precocitatea tratamentului.