Toxina botulinică sau Botox este o neurotoxină de natură proteică, fiind o exotoxină de origine bacteriană, care acționează la nivel neuronal, prin blocarea impulsurilor transmise prin nervi de la creier la mușchi.
În cantitati mici, al căror dozaj este acum standardizat, injectarea toxinei în diverși mușchi reprezintă o terapie de succes pentru diverse afecțiuni oftalmologice cum ar fi strabismul, nistagmusul, blefarospasmul și desigur este folosită cu mare succes în tratamentele estetice ale zonei oculo-palpebrale.
În general efectul toxinei este tranzitor dar, deoarece mușchii extraoculari se adaptează permanent iar creierul resetează impulsurile pe care le trimite mușchilor, este posibil uneori ca rezultatele să fie foarte bune și definitive după un număr minim de injectări.
Timp adecvat alocat consultațiilor, spații aerisite și confortabile.
Indicațiile injecției cu toxină pentru strabism sunt următoarele:
- când pacientul refuză intervenția chirurgicală pentru corectarea strabismului
- când pacientul suferă de vedere dublă recent instalată cu condiția ca aceasta sa nu se datoreze unor boli autoimune sau distrofii neuro-musculare
- în paraliziile recente ale mușchilor extraoculari după traumatisme ale capului sau orbitei
- când pacientul are o contraindicație clară pentru anestezie generală sau pentru operație
- în cazul deviaților strabice mici rezultate în urma unor alte intervenții pentru strabism
- atunci când pacientul are risc mare de diplopie (vedere dubla) după operație și dorim să simulăm efectul postoperator pentru a permite pacientului să se adapteze treptat la noua situație
- în ultimii ani, se folosește cu succes în strabismul convergent infantil (esotropie infantilă) dar părerile specialiștilor sunt împarțite
- ca tratament adițional, intraoperator, pentru a potența efectul chirurgiei
- alte situații în care medicul consideră că pacientul poate fi favorizat de utilizarea toxinei
Este contraindicată la pacienții cu afecțiuni neuro-musculare, anumite boli autoimune, la pacienții multiplu alergici, în special cei cu alergii la albumine.
Desigur, medicul va stabili dupa o anamneză amanunțită dacă pacientul poate beneficia de acest tratament sau nu.
Nu toți pacientii răspund la fel iar uneori injectarea este foarte dificilă din cauza conformației pacientului sau a cicatricilor rezultate în urma operațiilor anterioare.
În cazul strabismului sau a nistagmusului, procedura de injectare este simplă și se face fie cu ajutorul unui electromiograf care semnalizează momentul în care acul a ajuns în mușchi fie prin injectare directă, după vizualizarea mușchiului vizat, prin intermediul unei mici incizii. Manevra se face după anestezierea prealabilă a conjunctivei cu anestezic sub formă de picături și gel. La nevoie pacientul poate fi sedat usor, în cazul adulților.
Nu este dureroasă și durează câteva minute.
În cazul copiilor, procedura se face în anestezie generală.
Cea mai experimentată clinică în oftalmopediatrie și strabism din România
Efectul toxinei începe să se instaleze la aproximativ 1-3 zile de la injectare, efectul maxim instalându-se la 3 săptămâni după injectare. În majoritatea situațiilor rămane în platou pentru 5-6 luni dar este posibil ca efectul să fie mai scurt sau mai lung, în funcție de dozaj, afecțiune și răspunsul organismului, în special a creierului la noua situație.
Utilizarea toxinei botulinice în strabism se face din anii ’80 și a fost introdusă de către medicul american Alan Scott. În clinica Oftapro este utilizată cu succes din anul 2008, un număr mare de pacienți răspunzând foarte bine la acest tip de tratament. Singurele efecte secundare semnalate au fost deviația tranzitorie a ochiului spre partea opusă și ptoza palpebrală (de asemenea tranzitorie).